Flacara, scanteie sau gheata.

" Atinge-ma.
E atat de mult de cand mi-au asfintit
Tacerile, tarmurile.
M-am trezit acum o lacrima,
Femeie printre cuvinte.
Femeie printre dureri.
Si toate clipele mi s-au infipt
Deodata in trup,
Ingenunchindu-l,
Facandu-l sa simta toamna.
Si toti luceferii mi s-au prabusit in tarana,
Lasandu-ma dreapta si cu umerii goi;
Intre mine si mine.
Atinge-ma.
Manjeste-mi trupul in culoarea anotimpurilor tale.
Arunca-mi peste umar o clipa,
Sau macar un cuvant.
Cat copilul din mine mai stie sa planga,
Cat mai stie a mirosi a ierburi si a dimineata,
Atinge-ma asa cum copacii se ating uneori,
Flacara, scanteie sau gheata. "